Echipa noastră nu a avut șanse în fața unei echipe redutabile, care îi era superioară la toate capitolele: valoare individuală, coeziune, talie și experiență competițională. Pentru a-și crea un avantaj, băcăuancele au fost nevoite să forțeze puținele servicii de care au beneficiat, iar de multe ori asta a însemnat mingi trimise direct afară.
Având adversare extrem de înalte la blocaj, iar culoarele rămase pe lângă acestea fiind bine păzite, jucătoarele noastre au găsit greu terenul oaspetelor, iar în apărare nu puteam construi un baraj suficient de ridicat. La asta s-a adăugat aportul, pentru Târgoviște, al ridicătoarei Van de Vyver, belgianca fiind nu numai coordonatoare impecabilă, ci și extrem de redutabilă la serviciu.
O copie, peste ani, a olandezei Kim Staelens, cu care Știința a cucerit două tilturi de campioană. Așa că, practic, nu am reușit decât unele recuperări și bloc-out-uri, prea puțin pentru a pune probleme reale fostei campioane. Dar, așa cum anticipam, fiecare astfel de șoc are darul că ne arată unde am fost cândva și unde trebuie să ajungem din nou.
Înainte de meci, a fost un moment omagial dedicat lui Florin Grapă. Clubul Știința Bacău – prin noul director, Primăria Bacău – prin șeful de cabinet al primarului Gabriel Cojocaru, și FR Volei – prin managerul echipei de volei CSM au oferit, postum, plachete onorifice regretatului antrenor. Distincțiile au fost primite de dna. Elena Grapă, soția marelui dispărut. Publicul a reacționat cu multă căldură la acest moment și îi mulțumim pentru asta, dar și pentru susținerea și înțelegerea manifestate în meciul cu CSM Târgoviște.
Ne așteaptă peste trei zile și, respectiv șapte zile, meciuri cam la fel de grele, cu Rapid – în deplasare, și cu Voluntari – acasă. Va trebui să ne păstrăm nervii tari, pentru a nu intra în depresie. Și să ne amintim că sarcina noastră în acest campionat a rămas să ne păstrăm pe locul 10, penultimul. Și avem încredere că vom îndeplini obiectivul. Hai Bacăul!
